La 25 grade latitudine Nordică, lânga tropicul Racului, marea este schimbătoare din verde-n albastru şi numai aproape de țărm iese din nemişcarea cu care-o apasă aerul fierbinte.
Te aştepți să vezi țărmul, ispitind cu molateca răcoare a  curmalilor sau palmierilor şi clădirile de un alb strălucitor ale Dubaiului, un mic emirat la golful Persic.

Dar petrolul, stăpânitor în Peninsula Arabică, şi-a întins împărăţia până în largul mării, cohortele de nave purtând aurul negru, stăpânind coastele.
Iar aici în larg, un imens rezervor de petrol, uriaşă carapace de ţestoasă, mişcătoare, creaţia unei minţi omenești.

Da, savantul român Henri Coanda, a cărui creație uimeşte prin profunzime, s-a dovedit un căutător şi în domenii de activitate îndepărtate de domeniul său principal, zborul cu reacţie.
Astfel, rezervorul petrolier din largul coastelor Dubaiului, proiectat în 1967 de firma "Chicago Bridge and Iron research" de la Painfield (Ilionis) îl are ca principal autor pe Coandă, pe atunci inginer şef al studiilor tehnice la această firmă.
Rezervorul este un imens clopot metalic tronconic, impresionând nu atât prin carecteristicile sale (înălțime 62 m, diametrul maxim 82 m, volumul de 80000 m la o greutate doar de 15000 t) cât prin soluţia oferită.

După cum se ştie petrolul și aerul nu sunt miscibile cu apa (nu se amestecă).
Astfel acest clopot metalic este iniţial umplut cu aer, în apropierea țărmului, fiind deplasat în largul coastelor pâna la adâncimi accesibile navelor de mare tonaj, este umplut cu apa prin orificiile practicate în partea de josă a sa, aerul fiind evacuat prin orificiile superioare, apoi petrolul este pompat prin partea superioara luînd locul apei.
Aceasta invenție, fantastică prin simplitatea modului de realizare, ea fiind realizată doar în 8 luni, este impresionantă prin economiile realizate.
Un alt rezervor petrolier, instalat la Ekafisk, în Norvegia, putea depozita de 13 ori mai mult petrol, adică 200000 t.
Reportat la un asemenea volum, soluția lui Coanda ar permite o economie de 170000 t de material. Datele acestea impresionante pot crea o imagine întreagă a savantului Henri Coanda, doar dacă numărăm diversitatea preocupărilor sale.
    
Henri Coanda era o personalitate la fel ca giganții renașterii, cu multiple preocupări, dovedite încă din primii ani de școală .
Tânărul Henri Coanda era atras de pictură, de muzică, în timpul liceului făcând parte dintr-un cvartet, cîntând la violoncel, la fel cum mai tîrziu, la întâlnirile cu Albert Einstein avea să impresioneze cu aceste mici lucrări la vioară şi violoncel.
Arhitectura o considera   indispensabilă pentru construcții aeronautice şi nu ne miră faptul că a fost elevul lui Auguste Rodin, ci doar ne amintește că o fractură la mână a oprit creșterea lui în scuptură.
In 1904 a invățat școala de ofițeri de artilerie, geniu şi marină din Bucuresti, lucru care va justifica poate predilecția lui pentru practicarea călăriei, dar mai puţin pentru ski şi rugby, pentru jocul acesta dovdind predilecţie.

In 1912 construieşte avionul "Bristol-Coanda BR 7" dar la acesta folosind cunoştințele obţinute la institutul electrotehnic din Montefiore, introduce fire metalice conducătoare în aripi pentru descătuşarea electricitaţi statice obţinute prin frecarea dintre aripă și aer.
La numai un an mai târziu, în 1913 Coandă face o aerosanie cu reacţie la comanda Rusiei, sanie care atinge 100 km/h şi apoi un car de luptă.

Perioada primului război mondial îl gasește pe savant preocupat de construcţiile aeronautice dar odată cu încheierea războiului savantul revine la diversitatea preocupărilor sale.
    
Primii ani de pace au fost ani de criză, lipsa de materii prime, metale în special şi îl fac pe Coandă ca în 1917 să creeze un vagon de beton, oferind o soluție ieftină pentru transport marcând preocupările sale pentru mijloace de treansport, care mai tîrziu îl vor conduce la conceperea unui sistem de transport prin tuburi cu vehicole purtate de aerul comprimat.
Perioada posbelică impune și rezolvarea unei alte cerinţe, problema locuinţelor, savantul român a activat pentru soluționarea acestei probleme în România, Franţa, Belgia, Italia și a participat la unele firme germane.
In 1919, prin brevetul 513 845 Coandă devine coautor al unui aparat de pregătit şi aplicat asfaltul, pentru ca în 1936 să fie singurul autor al unui brevet oferind "Procedee de fabricat marmură artificiala" şi al unei alt brevet "Aparat pentru crearea unei surse de căldură şi aplicarea lui la încălzitul locuinţelor."

Activitatea lui Coandă în problemele locuinţelor ne aduc doar dovezi nu doar privind
diversitatea preocupărilor sale, dar și în privinţa noutăţii soluţiilor oferite .
Incă din 1929 face proiectul unei clădiri rezistente la seisme, din panouri insonore şi termoizolante din tuburi rectangulare de oţel și perfect finisate, soluţie obişnuită pentru zilele noastre, dar o adevarată minune acum nouă decenii.
Ideile novatoare ale lui Coandă au dus la înfiinţarea la Paris a unei întreprinderi pentru a construi aceste tipuri de locuinţe.
Dar cea mai impresionantă creaţie a lui Coandă a fost o clădire, proiectată împreună cu J.Dupre, în formă de piramidă cruciformă cu baza de 222 m, înălţimea de 100 m şi având 700 apartamente şi numeroase spaţii comerciale.

Între problemele urbanizării se înscrie şi poluarea .
In 1932 propune un sistem nepoluant pentru autovehicole astfel încât în aer să fie eliminat doar bioxid de carbon şi apă şi un alt  "Procedeu de protecţie împotriva zgomotelor" care cu unele perfecţionări este folosit şi azi .
Omul care a creat atâtea minunăţii pentru binele uman, nu putea ramâne indiferent la problema alimentară astfel că în 1944 creează un Agregat pentru împrăştierea îngrășămintelor" şi un    Pulverizator contra dăunătorilor."
Marea pasiune în acest domeniu rămâne biologia, pentru care avea preocupări încă din 1914.
Fascinanta lume a microorganismelor l-a captivat pe savant, cu cele de la un milion până la cateva milioane de bacterii dintr-un gram de sol.
Lui H.Coandă îi aparţine constatarea că plantele au sarcina electronică opusă solului şi reușita cultivării tutunului în Franța într-o regiune unde nu mai crescuse nici o dată.
Total revoluţionară este concepţia sa privind metodele de îmbunătaţire a solului.
Astfel propune cultivarea unor microorganisme selecţionate şi pregătirea unor îngrăşăminte care să hrănească ....microorganismele.
In 1949 creează chiar o "vacă artificială" adică o maşină de preparat îngrăşăminte.
El pornea de la constatarea că microorganismele au un rol deosebit în viaţa solului și activitățile în acest domeniu îl așează pe Coandă în rândul primilor ingineri biologici.
        
În aceeaşi perioadă a anilor 50, românul H.Coandă mai realizează un aparat, alimentat cu energie solară, care produce apă dulce din apă sărată,  cât şi un dispozitiv de obţinere a elementelor minerale din apă sărată.

Cei peste 60 de ani de activitate, cu 260 invenţii materializate în 700 brevete, minunate creaţii care poartă sămânţă ingeniozitaţii omeneşti pe zeci de meridiane, ne dau dreptul să credem că unul din polii pământului este la Perișor - Dolj unde își are radăcinile marele savant român, Henri Coanda.