Studii Sociale

Repere la un proiect despre tradiţii şi obiceiuri
A cunoaște și a pune în valoare tradițiile, realizările unei comunități, este un element esențial în dezvoltarea umană. În acest cadru moștenirea culturală este unul dintre bunurile cele mai importante ale comunității respective. Cum precizează unii autori, cultura cuprinde pe de o parte cunoștințele despre lume privind raporturile între oameni, dar și raporturile dintre oameni și mediu, iar pe de altă parte produsele activităților noastre sensibile, precum literatură, artă, meșteșuguri. (A. Pascu, C. Mihalache) Deși nu întotdeauna se conștientizează, cultura reglează aproape totul în viața noastră, oferind modele de comportament în cadrul grupului din care facem parte. Compusă din elementele fundamentale ale vieții, precum hrană, sănătate, mediul de locuire, limbă, comunicare, cultura fundamentală cum e numită de obicei, prezintă o stabilitate mai mare, în cadrul acestei dimensiuni schimbările în timp fiind anevoioase. A doua dimensiune a culturii, numită cultura de suprafață, include produse și comportamente, cunoștințe, ce se nasc în conexiune cu sensibilitatea și gustul pentru frumos, respectiv literatură, meşteuguri, arte plastice. Această dimensiune a culturii diferă de la un grup la altul și diferențele se sesizează nu doar în spațiu ci și în timp Iată de ce vorbim despre cultură ca o componentă esențială în existența unei colectivități. Cultura, alături de religie, ocupație, sex, vârstă, limbă, este inclusă în conștiința de sine a unui grup, formează identitatea colectivă. Această apartenență la un grup conferă repere în dezvoltarea umană și permite ierarhizarea unui sistem de valori și stabilirea unor obiective în dezvoltarea personală a membrilor grupului și însumând pe aceștia în dezvoltarea grupului respectiv. În acest context tradițiile și obiceiurile reușesc să marcheze identitatea culturală a unei comunități, referindu-se la momente importante din viața omului sau a comunității și contribuind real care asigură funcționarea și nervos echipa comunități Acestea ar fi elementele importante care justifică preocuparea pentru tradiții și obiceiuri. Tradițiile și obiceiurile sunt abordate în principal la educația socială în manualul de clasa a șasea, dar ele pot fi regăsite și în celelalte manuale de educație socială și la istorie atunci când se vorbește despre reguli stabilite în societate sau despre creații de natură culturală. "A cunoaște și mai ales a recunoaște propria moștenire culturală este datoria fiecăruia dintre noi. Trebuie să arătăm respect și prețuire față de aceasta, fără să uităm că același respect trebuie să îl acordăm și moștenirii culturale a celorlalți oameni (V. Bratu, A. Bratu, E. Lupşa) O astfel de aserțiune generează întreaga construcție a temelor din manualul de educație socială, legate de cultură, legate de tradiții, legate de obiceiuri. Pornind de la aceste premise considerăm că abordarea unor elemente de tradiție, de obiceiuri, poate să se realizeze nu doar la orele educație socială, sau a celor de dirigenţie ci şi în alte activități extracurriculare. Experiență personală, legată de teme privind moștenirea culturală, a impus câteva reperele utile în realizarea unor proiecte ce vizează tradiții și obiceiuri. Un astfel de proiect este nu doar accesibil și elevilor de gimnaziu. El include pe de o parte o documentare asupra termenilor și temelor propuse în proiect, dar mai ales interacţiunea cu persoane ce sunt martori ai diferitelor tradiții și obiceiuri. Deci pe lângă documentarea, în cea mai mare măsură realizată în spațiul internetului, elevii trebuie să se documenteze și prin interviuri cu membrii de familie sau persoane apropiate, ce pot oferi informații, descrieri ale unor tradiții și obiceiuri, unele practicate mai de mult, ce pot îmbogăți experiența elevilor prin comparații cu unele din tradițiile și obiceiurile practicate în zilele noastre. Aceste interviuri de documentare necesită însă o dirijare, adaptată temei dar şi nivelului clasei cu care se lucrează. În această direcție vom distinge un ghid de realizare a interviurilor, modele șablon de structurare a fișelor și posibile exemple de ilustrare a informațiilor oferite. Proiectului trebuie finalizat prin prezentarea rezultatelor documentărilor (eventual în grupe de elevi) şi într-un cadru adecvat posibilităţilor logistice, este potrivită şi realizarea unei expoziţii cu fotografii/documente. O abordare prin proiecte a Tradiţiilor şi Obiceiurilor cu un pronunţat caracter practic-aplicativ potenţează într+un mod superior dimensiunea formativă a demersului didactic. Prof.dr.Silviu Şomîcu, Şcoala Gimnazială Decebal, Craiova Bibliografie - Victor Bratu, Alina Bratu, Elena Lupşa, Educatie socială, manual pentru clasa a 6-a, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2018 - Ana Pascu, Carmen Mihalache,Tradiţii locale-manual opţional de folclor pentru clasa a VII-a, Muzeul Ţăranului Român, Bucureşti, 2006 - Constantin Schifirneţ, Identitatea românească în contextul modernităţii tendenţiale, în Revista de sociologie, Academia Română, Institutul de Sociologie, nr.5-6/2009
	Adaugat la: 2022-12-09 \| Autor: