Clepto-plutocraţia

Retorica democratică nu poate acoperi realitatea: trăim într-un stat clepto-plutocratic.
Poporul n-are nici o posibilitate de control a puterii. Cîteva grupuri controlează sistemul economic şi de aici întregul sistem politic şi social.

Criteriul suprem de ierarhizare în societatea românească (la fel ca în oricare societate capitalistă) sunt banii, capitalul.
A spus-o limpede acum un veac şi jumătate Duiliu Zamfirescu prin gura lui Tănase Scatiu : „ Ai bani, eşti boier! N-ai bani, poţi să fii coborît cu hîrzobul din cer, tot degeaba!”
Contribuţia românească la sistemul plutocratic (al puterii sacului cu bani) este completarea cu dimensiunea cleptomană, adică hoţia pe faţă.

Nu zicem că înaintaşii marilor miliardari ai lumii ar fi fost altceva decît nişte borfaşi sadea.
Dar la ei, „istoricele” izvoare murdare ale averilor dobîndite prin diferite escrocherii „s-au uitat”, „s-au spălat” .
Au rămas doar faptele curente de jefuire a semenilor lor, acoperite de frunza de viţă a legii ce îngăduie feluritele forme de exploatare sau speculaţii.
România capitalismului restaurat  a revenit însă la „copilăria”acestuia. Milionarii noştri put de la o poştă a infractori, îngrăşaţi din banii publici înhăţaţi prin feluritele privatizări, „tunuri”, sau alte „inginerii financiare”.

Ce importanţă au creierele luminate de ştiinţă!?
Pentru cîteva mii de euro se cumpără orice diplomă, pentru orice fel de studii sau chiar pentru doctorate.
Ce contează că în jungla actualei societăţi mai sunt oameni ce suferă dar nu renunţă la muncă şi la cinste!?
Ocnaşii cei mai siniştri cumpără orice instanţă şi ei fac legea în stradă şi în ţară.
Şi ce dacă unii semeni ai noştri, modele morale sau imense tezaure de omenie, dispar răpuşi de boli!?
Ticăloşii trăiesc mult şi bine, căci banii şi nu caracterul, le dau dreptul la viaţă şi la sănătate.

Din cînd în cînd, cu vederile tulburate gazetarii ţintesc cu condeiul spre „clasa politică”.
Ei ori nu pricep ori, „îndrumaţi” de patronii lor, se fac doar că nu pricep că actuala „ clasă politică” e doar umbra monstrului numit „clasa elitelor economice” sau mai simplu „ clasa marilor capitalişti”.
Nu politica dă ordine capitalului !
Ci capitalul finanţează şi controlează structurile şi deciziile politice.
Politicienii doar slujesc şi protejează mucegaiul reprezentat de marii capitalişti. Iar cîţiva  dintre ei chiar aparţin acestui mucegai şi atunci se protejează pe ei înşişi.

Lucrul acesta se vede de departe la toate partidele, adepte ale „democraţiei” burgheze, ale societăţii „libere”.. stăpînite doar de marele capital.
Toţi cei care au venit la putere, fie din dreapta declarată, fie din stînga degenerată a social- democraţiei, au menajat grupurile clepto-plutocratice din spatele cortinei publice.
Dacă mai pot găsit ceva în visteria ţării, evident adunat tot de la cei mulţi, aceşti „guvernanţi” se îndură uneori să arunce cîteva firimituri mulţimilor.
Dar în nici un caz nu se gîndesc să ia înapoi marile averi înhăţate de cîţiva profitori din truda şi sudoarea acestui popor.

Marile averi devin şi mai mari, atotputernicele companii devin şi mai puternice.
Pentru că stăpînii lor stăpînesc partidele şi politicienii, care s-au vîndut la grămadă.
Nu e nevoie de muncă, de şcoală, de cinste. Totul se cumpără. Şi astfel leneşii, proştii şi hoţii stăpînesc ţara.
Nici o nădejde să se schimbe ceva.

Guvernele se schimbă dar politica se face la fel: pe spinarea lumii muncitoare şi a claselor populare, în folosul grupurilor industriale şi financiare.
Aşa este de cîteva decenii şi aşa va fi!

Nu este de ajuns să se schimbe doar aceste guverne.
Trebuie spulberat întregul sistem politico-instituţional, putred şi corupt, ce înfloreşte în actuala organizare economico-socială bazată pe marele capital, ce la noi ia forma acestui dezgustător sistem clepto-plutocratic.

Aceasta e singura cale, de a schimba starea nenorocită, în care abia reuşim să supravieţuim:
să transformăm suferinţa în forţă şi scîrba în revoltă.
Avem o lume de cîştigat !